Sfarsit de capitol

"-De ce m-ai tradat Lena? De ce? Spune-mi! Eu cat timp am fost plecat pe front te-am purtat in sufletul meu ca pe o icoana, la care ma inchinam si multumeam pt ca a am mai supravietuit inca o zi...iar tu...tu iti omorai timpul cu fiul doctorasului...

-Dinu, nu am facut asa! Exagerezi! Sufletul meu a ramas intact in fata lui, numai tu esti in el, adanc crestat...asa ca ai incredere in mine...te implor!

-Sa am incredere in tine?! Ii zambeai dulce si cald, cum numai mie imi zambeai, il priveai ca pe mine...ai inceput sa ai sentimente fata de Victor, toti cei care v-au vazut au remarcat asta! Am fost eu orb de iubire, dar uite ca exista si dureroase minuni care iti redau vederea...

-Dar Dinu, eu nu simt nimic pt Victor, am facut toate aceste gesturi fiind presata de familia mea...Tu chiar nu-ti dai seama, ca la nimeni, absolut nimeni, de pe fata acestui pamant muritor nu ma pot uita asa ca la tine. Cand ma uit la tine, sufletul meu se topeste, tot corpul este patruns de fiori, de fiorii primului sarut, primei atingeri, primei nopti....

-Corpul este doar o adunatura de oase si carne, draga Lena...este o inchisoare pt suflet, este inselator in ceea ce priveste senzatiile...ni se pare ca auzim ceva, dar defapt nu auzim, am impresia ca vedem ceva dar defapt este o iulizie...Dar sufletul nu poate fi inselat, spune-mi ce-ti transmite sufletul cand il vezi pe Victor si cand ma vezi pe mine?

-In Victor vad doar un barbat oarecare, cu orgoliul ranit ca o femeie nu i-a cedat farmecelor lui...prezenta lui imi da doar un fior precar...Dar cand te vad pe tine...inima mi-o ia razna, parca nu ar mai fi a mea, ma chinuie, ma indreapta spre perechea ei...spre tine. Dinu esti viata mea...defapt daca stau bine sa ma gandesc viata este prea putin spus, este prea trecatoare, prea scurta...Reprezinti sufletul meu...vesnic!

-Si tu reprezinti sufletul pt mine, draga mea! Dar cu mine niciodata nu vei putea fi precum esti cu Victor: libera, poti sa te afisezi cu el, fara sa nu starnesti un razboi...dragostea noastra este cladita pe ura parintilor nostrii, de aceea niciodata nu se va incadra in categoria povestilor cu final fericit.

-Stiu Dinu! Dar ce putem face noi?

-Propun sa ne despartim...Ma ustura limba de la aceste cuvinte amare...dar nu mai pot...Este doar o dulce amagire, asa ca adio Lena! Casatoreste-te cu Victor, caci ingerul intodeauna un inger va atrage, nu un demon...Dragostea mea, iti vei da seama de cat de mult te iubesc prin suferinta pe care o voi simti....

-Dar daca tu pleci, eu voi ramane singura, fara nimic, fara niciun ideal...Ai spus ca sunt inger, da sunt un inger caruia i-ai taiat aripile! Si care tocmai s-a sinucis in interior. Asa ca adio Dinu! Adio!

-Adio ingerul meu din infern, inima mea te va tine captiva pt o vesnicie...si inca o zi!"

Si totusi...

"-Lena, tu in ce crezi ca se masoara dragostea?
-Dinu, nu stiu..eu vad dragostea singurul sentiment care ne ridica din umilitoarea noastra conditie, de animale evoluate, dar care tot animale raman, incapabile de sentimente inalte. Este singura care ne face sa fim mandrii, defapt sa dobandim rangul de oameni in adancul sens al cuvantului. Cu toate astea Dinu de ce nu o putem masura?
-Nu o putem masura, atinge, mirosi, vedea...dar o simtim, este acolo in sufletele noastre...Sau stai, stiu in ce se masoara dragostea....In suferinta...
-Dar atunci, la ce dragoste iti port eu tie, ar trebui pana acum sa ma zvarcolesc in chinuri inimaginabile. Aceasta suferinta pe care o spui tu, s-ar transpune din spiritual in carnal...atunci ar fi doar un anestezic care ucide...
-Oh Lena, vom suferi, doar ca nu a venit vremea noastra...soarta inca ne scrie tragedia in care vom fi protagonisti...punctul tragic este aproape, aproape...
-Da, sunt constienta de asta Dinu, dar poate mai tarziu...Prin strada "mai tarziu"se ajunge in locul numit "niciodata"...
-Lena, sufletele noastre sunt de fier fata de altii, mereu asa aratam, eu sunt baiatul rebel si incapatanat, tu esti fata rea si rasfatata, dar defapt in interiorul lor s-a depus rugina....Orice suflet de fier se lasa pana la urma mancat de rugina...
-Stiu Dinu, stiu! Dar fara rugina, nu puteam sa fim diferiti unul cu altul...Fata aceasta ascunsa adanc in fiinta mea, nu iese la suprafata decat pt o singura persoana din lumea intreaga, una din milioane...Tu! Si stiu ca aceleasi situatie similara, sau chiar identica se petrece si in fiinta ta ...Pe mine nu ma intereseaza cu cate femei vei sta, pt ca stiu ca niciuna nu va ajunge in locul unde sunt eu plasa, nici cat un pas de furnica...toate vor ramane la aceeasi valoare: 0!
-Adevar graiesti, viata mea! Poate iti dai seama ca la fel este si in inima ta, eu am fost evanghelistul tau, toti barbatii care vor veni dupa mine, vor predica testamentul meu...Eu sunt modelatorul sufletului tau, al sentimentelor tale, nimeni nu va putea sa readuca forma pura de odinioara. Nimeni!
-Si de aceea te voi iubi vesnic! Dragostea pt tine mi s-a increstat in carne, numele tau hoinareste fugar prin gandurile mele. Totul, dar absolut totul se rezuma la tine, doar la tine! Dinu, barbatii ceilalti nu ma pot rani, nimeni nu poate...sunt imuna la ei, dar calcaiul lui Ahile in cazul meu esti tu!
-Si totusi, in ciuda acestor sentimente inalte pe care le simtim reciproc, inca de cand eram copii, soarta nu a fost blanda cu noi...Ura dintre familiile noastre, ne tine despartiti, 2 ingeri separati, 2 parti ale aceluiasi intreg....tu si eu. Impreuna dar despartiti!"

Scumpul meu, te iubesc!

Te iubesc pur si simplu te iubesc. Fa-ma nebuna, nesanatoasa mental, obsesiva, dar te iubesc! Nu stiu ce m-a facut sa ma indragostesc de tine, cand nu speram vreodata ca ma voi mai indragosti, dar iata-ma aici, indragostita lulea...Este bine? Nu cred, pt faptul ca tu nici macar nu tii la mine sau poate ai vreo urma de sentiment in inima pt mine, dar stiu ca nu poti sa mi-o arati....Offf Doamne cat de mult te iubesc...si tu nici macar nu-ti dai seama de asta....Nu cred ca ma vezi mai mult decat ca pe o amica...si este atat de dureros. Stii ceva? Niciodata nu ti-am spus ca atunci cand vorbeam aveam fluturi in stomac si simteam cum in interiorul meu un sentiment mort de mult ar fi inviatat...Orice spui, orice faci, ma face sa ma simt fericita...imi alunga norii negrii si grei de pe cerul vietii...Scumpul meu, nu am nevoie sa ma iubesti, lasa-ma pe mine sa o fac...tu doar acorda-mi atentie si promite-mi sau minte-ma, alegerea ta, ca imi vei arata macar interesul...Te iubesc atat de mult...desi nu cred ca vei reusi sa ma iubesti....si poate imi vei oferi vreodata sansa de a-ti dovedi cele spuse...

Pauza

Sunt momente in viata cand te simti atat de epuizat si tanjesti dupa ceva care sa te ajute sa-ti revi si sa poti spune "Da! Am puterea de a o lua de la capat!". Asta se intampla in momentele in care problemele nu se mai termina; cand golurile in stomac se accentueaza si simti ca viata ti se scurge printre degete, asemeni nisipului dintr-o clepsidra veche. Ai vrea sa dormi, sa dormi mult, sa visezi, sa renunti la respiratie, la bataile inimii, la tot, numai sa ai parte de o odihna deplina si fara sfarsit.

Ti-ai dori ca aceasta pauza sa-ti goleasca memoria, de toate amintirile rele, dureroase si imorale, lasand in urma toate lacrimile si ranile care te-au macinat de-a lungul timpului. In timpul odihnei sunetele se pierd in neant, nu mai auzi nimic, doar visezi, alunecand printre serpentinele dintre viata si moarte, impacat cu amadoua, fiindca te odihnesti, si este indiferent daca odihna vine prin moarte sau prin viata.

Inchide ochii si nu te mai gandi la nimic, doar bucura-te de pauza!

Luna

-Vreau o dovada! Vreau o dovada ca nu ma minti, vreau ceva prin care sa-mi dovedesti ca ma iubesti cu adevarat!

-Iti voi aduce dovada, vei vedea.

-Ce imi vei aduce? Spune! Ce?

-Luna!

-Luna?Luna! Tu stii ce spui?

-Da stiu! Si nu orice fel de luna iti voi aduce...iti voi aduce o luna patrata.

-O luna patrata?

-Da o luna patrata, cea mai frumoasa luna patrata.

-Da? Si de unde vei cumpara tu o luna patrata?

-Stiu un loc, un loc indepartat, unde cineva vinde bucati din luna, si le transforma in luni mai mici, de toate formele si marimile, cum vrei tu.

-Serios?

-Da, serios! Si ma voi duce si ii voi cere vanzatorului sa-mi arate cea mai frumoasa si mai speciala luna.

-Esti un nebun! Nebun putin spus...

-Da sunt nebun, dupa tine, si de aceea vreau sa-ti cumpar ceva ce nimeni nu ti-a mai daruit vreodata!!! Toate astea pt ca te iubesc, si vreau sa stii ca nicio luna din acel magazin nu este asa stralucitoare si frumoasa ca tine. Tu depasesti limitele frumusetii!