Sunt momente in viata cand te simti atat de epuizat si tanjesti dupa ceva care sa te ajute sa-ti revi si sa poti spune "Da! Am puterea de a o lua de la capat!". Asta se intampla in momentele in care problemele nu se mai termina; cand golurile in stomac se accentueaza si simti ca viata ti se scurge printre degete, asemeni nisipului dintr-o clepsidra veche. Ai vrea sa dormi, sa dormi mult, sa visezi, sa renunti la respiratie, la bataile inimii, la tot, numai sa ai parte de o odihna deplina si fara sfarsit.
Ti-ai dori ca aceasta pauza sa-ti goleasca memoria, de toate amintirile rele, dureroase si imorale, lasand in urma toate lacrimile si ranile care te-au macinat de-a lungul timpului. In timpul odihnei sunetele se pierd in neant, nu mai auzi nimic, doar visezi, alunecand printre serpentinele dintre viata si moarte, impacat cu amadoua, fiindca te odihnesti, si este indiferent daca odihna vine prin moarte sau prin viata.
Inchide ochii si nu te mai gandi la nimic, doar bucura-te de pauza!
